Ce mai simtim in realitate? - Nimic!

Oamenii au anumite obiceiuri idioate ce par atat de banale incat preferi sa lasi acei oameni sa stea singuri. Noi nu il putem accepta pe cel de langa noi pentru ca suntem prea ocupati cu viata noastra si cu problemele noastre. Egoismul si dorinta de a fi noi pe primul plan este atat de mare si de daunatoare. Doctori, manageri, profesori, persoane publice, preoti... Sunt doar cateva exemple de oameni ce prefera sa se puna pe ei si problemele lor pe primul plan. Sa ne intelegem, nu generalizez ca toti sunt asa, doar o parte din ei prefera sa fie egoisti. Parerile lor vor sa fie ascultate, sfaturile lor vor sa fie luate in considerare, iar oamenii din jurul lor sa lupte pentru ceea ce au ei nevoie fara a oferi ceva in schimb. Este atat de bine sa stii ca oamenii sunt langa tine si lupta pentru telul tau! Succesul este mai satisfacator atunci cand este impartasit si cu ceilalti. Comunicarea desi este vitala pentru noi ca si civilizatie, preferam sa ne lasam influentati de egoism, zgarcenie si invidie. Dorinta de a reusi fara sa ne mai pese de ceilalti a ajuns un mod de viata pentru unii dintre noi astfel incat ceilalti incep sa evite sau sa urasca. Prin definitie ne credem buni, in timp ce prin exemple ne contarzicem. Ne aratam gata sa facem sacrificii, dar nu pentru ceilalti, ci pentru noi, pentru ca noi sa avem o viata mai buna. Daca facem pentru cel de langa noi un sacrificiu asteptam ceva in schimb. Ni se pare ca am facut cea mai mare fapta umanitara pentru individul de langa noi si ca meritam sa conducem lumea. Iubirea nu mai are aceleasi principii si nici aceeasi tinta. Ea incepe sa devina treptat un contract bazat pe bani, relatii sociale si prieteni comuni. Divergentele nu se mai rezolva prin discutii calme si pertinente, ele se solutioneaza prin certuri, vizite la consilieri de cuplu sau divorturi. Situatia materiala si locul de munca devin indici pentru cat de mult o persoana tine la alta. Intr-o lume bazata pe bani si interese, ce rost mai are sa spunem exact ce simtim? Desi uneori te simti in plus, nu poti schimba nimic pentru ca asta ar duce la un regres in ceea ce priveste consistenta bunurilor tale. Durerea nu se mai exprima prin lovituri fizice, ea incepe sa se defineasca prin pierderea banilor sau a persoanelor ce ne ofera cate ceva. Sentimentele sunt prea rar impartasite si de cele mai multe ori ele se falsifica pentru a finaliza o dorinta. De prea multe ori indivizii ce pareau buni, au ajuns sa isi formeze o reputatie urata doar pentru simplul fapt ca erau lacomi. Lacomi dupa bani, lacomi dupa atentia, lacomi dupa ceea ce ii face doar pe ei fericiti fara sa tine cont de vreun principiu etic, mila sau bun simt.